Cronologie

29 iunie 1931

În satul Coşniţa, Dubăsari, se naşte Petru Soltan fiu al Transnistriei, viitor academician. Este primul  dintre cei zece copii din famila lui Semion (1906-1968) şi Melania (Mălana) (1915-1946) Soltan.                          

A urmat şcoala de şapte ani din satul natal, absolvită în anii  de după război.

Interesul pronunţat din copilărie pentru ştiinţele exacte, precum şi

erupţiile de  talent pentru vraja cifrelor, îl fac ca la 15 ani să plece din sat şi să ia calea pribegiei; a  ajuns în instituţii  prestigioase din  acel timp.

1946-1947  

Învaţă, un an, la şcoala de băieţi Nr. 4 din Chişinău. Peste ani, acad. P. Soltan referindu-se la această perioadă va menţiona: „[...] dacă  n-ar fi  fost clasa a  opta  din Basarabia, de la Chişinău, eu nu eram cel care  sunt acum”.

1948-1950  

Îşi face studiile la Institutul Învăţătoresc din Tiraspol, pe care îl absolvă cu  menţiune.

1950-1952    

Urmează, de la anul trei, cursurile Institutului Pedagogic din Chişinău (astăzi Universitatea Pedagogică Ion Creangă).

Atrage atenţia opiniei matematice prin originalitatea şi profunzimea primelor sale investigaţii publicate, care deja profilaseră chipul unui matematician de valoare şi cu incontestabilă perspectivă.

Cu tema Generalizarea  teoremei  lui Pitagora pentru figuri multidimensionale, ocupă locul I la Concursul republican al lucrărilor ştiinţifice studenţeşti; o menţiune şi un premiu i se acordă la Concursul similar unional.

1951    9 mai

Se naşte fiul său, Valeriu Soltan, devenit şi el un prodigios savant matematician, ce activează astăzi la Universitatea George Mason din Washington, SUA.

1952-1953  

După absolvirea Institutului, e profesor de matematici şi director la şcoala medie Nr. 1 din or. Hânceşti.

1953            

În baza obţinerii unei menţiuni prestigioase din partea Ministerului Învăţământului  Superior din fosta URSS pentru lucrări originale la matematică încă din timpul studenţiei, este rechemat la Chişinău, la Institutul Pedagogic de aici.

1954-1958  

Este doctorand (prima treaptă) la Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova, timp în care îşi aprofundează cunoştinţele în domeniul matematicilor, fizicii, logicii, filozofiei. Individual, studiază la  Biblioteca Centrală a ex-URSS (Biblioteca V. I. Lenin), cărţi despre  istoria românilor, şi devine lider în promovarea românismului printre moldovenii aflaţi atunci la Moscova.

1956  

Este ales în comitetul de iniţiativă pentru organizarea unor proteste ale studenţilor de la Universitatea din Moscova, în legătură cu înăbuşirea, de către trupele sovietice, a revoltei anticomuniste din Ungaria. (Consecinţele acestor implicaţii aveau să se simtă peste ani).

1957  

La sugestia lui Ion Druţă, publică în revista Scânteia leninistă, prima sa nuvelă, intitulată Puşca.

1958-1960 

Este lector la Institutul Pedagogic din Chişinău.

1958-1962  

Asistent la Universitatea de Stat din Chişinău.

1959  

Participă, cu o comunicare, la Seminarul Internaţional de la Tbilisi.

1960, septembrie

La comasarea Institutului Pedagogic cu Universitatea de Stat, protestează, alături de alţii, contra refuzului  rectoratului de a se forma la USM, la facultăţi, inclusiv şi la matematici, grupe de studenţi cu predarea în  limba maternă.  În urma acestor revolte, după un deceniu şi jumătate de învăţământ superior în Moldova, exclusiv rusesc (cu excepţia unor specialităţi umanistice), se iniţiază predarea şi în limba  română, a celor

mai multe discipline.                           

1961  

Susţine, cu brio, la cel mai prestigios centru de matematici din fosta  URSS – Institutul de Matematică V. A. Steklov al Academiei de  Ştiinţe din Moscova – teza de doctor în ştiinţe fizico-matematice cu titlul: O размерности прообразов при отображении  компактов в полиэдры. 

1962-1972  

Profesor asociat la Universitatea de Stat din Moldova.

1962  

Participă la Seminarele Internaţionale de la Druskininkai şi Taşkent.

1963             

Fiind schimbată conducerea Universităţii de la Chişinău, este numit prodecan, dar, numai peste câteva săptămâni, este înlăturat de la acest post, motivul fiind refuzul  de a-şi denunţa colegii.

1964    

Participă  la  Simpozionul Internaţional de la Leningrad (Sankt-Petersburg).

1965-1970    

Este angajat colaborator ştiinţific superior (cu ½ normă) la Institutul de Matematică al Academiei de Ştiinţe din Moldova. Aici constituie  un  Seminar ştiinţific la Teoria grafurilor şi obţine primele rezultate originale, palpabile în domeniul matematicilor aplicative; formulează conceptul de mulţime d-convexă (convexitate metrică).

1965            

Participă la Simpozionul Internaţional de la Novosibirsk.

1966-1973  

Deţine funcţia de şef al Catedrei de Matematică aplicată din cadrul USM. În această calitate, selectează studenţi pentru studii universitare, postuniversitare şi de doctorat, la prestigioase centre universitare şi de cercetare din URSS (Moscova, Leningrad, Novosibirsk); lansează ideea pentru inaugurarea la USM a Facultăţii de Matematică şi

Cibernetică şi a Centrului de Calcul.

1966            

Participă la Congresul Internaţional de Matematică  de la Moscova.

1970-1971  

Face studii de doctorantură (treapta a doua) la Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova.

1970-1976  

Contribuie, cu articole, la apariţia la Chişinău a volumelor Eniclopediei sovietice  moldoveneşti.

1971  

La Centrul de Calcul al Academiei de Ştiinţe din Moscova, susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice cu titlul: Некоторые экстремальные задачи на выпуклых  множествах и их  прикладные аспекты (Moscova, 1971). Şi  prin această teză fundamentează noua direcţie în matematică: geometria convexităţii în spaţiile metrice.

Participă la Seminarul Internaţional de la Tartu (Estonia).

                     

1972-1973 

I se oferă postul de profesor la Universitatea de Stat din Moldova.

1972-1986

Preşedinte al Comitetului de matematică şi tehnicii de calcul.

1972-1992

Membru în colegiul de redacţie al revistei Moldova. Redactorul revistei, Mihail Gh. Cibotaru, îi va publica primele  povestiri.

1972, decembrie

Fiind recomandat de Biroul de Matematică al Academiei de Ştiinţe a ex-URSS, în frunte cu acad. N.N. Bogoliubov, pentru a fi ales direct academician, devine membru - corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova.

Participă la Seminarul Internaţional de la Varna (Bulgaria).

1973, ianuarie

Comisia Superioară de Atestare din Moscova îi acordă  titlul de profesor universitar.

În sfera ştiinţelor exacte deja se vorbea despre Scoala de matematică a lui Petru Soltan, care ulterior avea să  devină apreciată şi recunoscută pe plan                internaţional – Şcoala matematică  de  structuri convexe şi discrete.

Participă la lucrările Seminarului unional  de matematică combinatorică, organizat de Academia de Ştiinţe a ex-URSS (Moscova). Este invitat cu prelegeri şi  la Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova.

Participă la lucrările conferinţelor internaţionale de matematică aplicată d la Ilmenau  (Germania) şi de la Erevan (Armenia). Este invitat cu prelegeri la Universităţile Tehnice din Germania: Ilmenau  şi Chemnitz.

În cadrul Universităţii de Stat din Moldova, realizează deschiderea Facultăţii de Matematică şi Cibernetică şi a Centrului de Calcul.

Publică, în colaborare, lucrarea Экстремальные задачи и алгоритмы их решения Ed. Ştiinţa).

1973, martie

Forţat să abandoneze postul de profesor la USM, este făcut membru de  partid şi numit  director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Planificării  (ICSP) – pe atunci, o instituţie inexistentă, ce figura numai pe hârtie.

1973-1986  

În calitate de director, timp de 13 ani, reuşeşte să facă din ICSP – Chişinău, una dintre cele mai prestigioase instituţii de specialitate din URSS. Este iniţiatorul şi organizatorul aplicaţiilor metodelor matematice şi a tehnicii de calcul în economia Republicii Moldova. Efectul obţinut în urma acestor investigaţii, conform evaluării oficiale, constituiau circa un sfert din bugetul republicii din perioada respectivă.

La Institutul lui Soltan, cum i se spunea în URSS, unicul din imperiul sovietic, funcţiona în mod automatizat modelul Leontief  (renumit economist din SUA).

La ICSP – Chişinău, a creat şi un colectiv de performanţă, format din specialişti de înaltă calificare, devotaţi muncii, ştiinţei, profesiunii alese.

În anii ’90, şapte angajaţi ai Institutului au devenit deputaţi ai poporului.

Membru al Comitetului pentru Planificare a ex-RSSM.

1974  

Apare ediţia a 2-a a lucrării, pregătită în colaborare, Экстремальные задачи и алгоритмы их решения (Ed. Ştiinţa).

1974 - până în prezent   

Este ales membru al Comitetului Naţional pentru decernarea Premiilor de Stat (Naţionale) în domeniul ştiinţei şi tehnicii.

1974-1978 

În pofida unor atitudini ostile, este ales membru al Prezidiului Academiei de Ştiinţe a ex-RSSM.

1974-1986  

Conduce Seminarul republican permanent Problemele SAD, în cadrul căruia au fost discutate cele mai arzătoare probleme privind informatizarea în Moldova.

1974-1998

Membru al Comitetului Naţional pentru Premii în domeniul ştiinţei şi tehnicii.

1975  

Formulează problema de construire axiomatică a convexităţii, mai târziu realizată cu succes de fiul său, Valeriu Soltan.

Participă la Seminarele Internaţionale de la Bucureşti şi Varşovia.

Este invitat cu prelegeri la Universitatea  din Iaşi.

 

1976  

La Editura Ştiinţa din Chişinău, apare monografia Экстремальные задачи на выпуклых множествах.

Este invitat cu prelegeri la  Institutul de Matematică al Academiei de Ştiinţe din Belarus.

1977-1985  

Participă, cu articole, la apariţia volumelor ediţiei Математическая энциклопедия (Moscova).

1977         

Este invitat cu prelegeri la Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova.

1978          

În colaborare cu Vladimir Boltyanski, publică Комбинаторная геометрия различных классов выпуклых множеств” (Ed. Ştiinţa).

1980          

Apare traducerea, din limba rusă în germană, a lucrării Комбинаторная                    геометрия различных классов выпуклых множеств” (publicată în colab. cu Vladimir Boltyanski), devenit manual de căpătâi şi pentru studenţii facultăţilor de matematică din ex-RDG.

Este invitat cu prelegeri la  Institutul de Matematică al Academiei de Ştiinţe din Belarus.

 

1981

Editează, în colaborare, monografia Агропромышленный комплекс  республики, în care tratează tematica economică prin prisma matematică.

                         

Participă la Conferinţa Internaţională de la Budapesta (Ungaria). Este invitat, cu prelegeri, la  Institutul de Matematică al Academiei de Ştiinţe a Ugariei.

1982-1986

Succesele obţinute în domeniul cercetărilor ştiinţifice şi al organizării ştiinţei  sunt mult apreciate la Moscova. Este ales membru al Gosplanului (Comitetul de Stat al URSS pentru planificare), fiind unicul dintre colegii de specialitate, cu asemenea titlu şi funcţie din URSS.

1982          

Fondează prima Asociaţie Economică şi, în funcţia de preşedinte al ei, organizează un eficient sistem de seminare lunare, care va acoperi întregul domeniu de activitate economică din republică din acel timp.

Este  invitat cu prelegeri, la Centrul de Calcul al Academiei de Ştiinţe a Armeniei.

Participă la Conferinţa Internaţională de la Dresda (Germania).

1983  

Noul preşedinte al Academiei de Ştiinţe a URSS, acad. Anatoli Aleksandrov, propune conducerii de vârf a republicii, ca P. Soltan să fie  ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe a RSSM, fapt care a  dus (timp de un an şi jumătate) la o serie de controale din partea diferitor instituţii pentru a depista nereguli, de ordin financiar şi de altă natură, în activitatea ICSP - Chişinău.

Este unul din consultanţii valorosului Dicţionar politehnic rus-moldovenesc

(circa 120 mii de termeni matematici).

Participă la Conferinţele Internaţionale de la Batumi (Georgia) şi Tartu (Estonia).

Este invitat cu prelegeri la Institutul de Matematică al Academiei de Ştiinţe a Georgiei.

1984           

Participă la Simpozionul Internaţional de la Moscova.

1985        

Sub conducerea sa, este elaborat un tratat în 13 volume, având ca subiect Resursele suplimentare ale economiei RSSM.

Este coautor al unui îndrumar pentru elevii participanţi la olimpiadele de matematică, considerat, atunci, drept cel mai sigur  mijloc de a deveni student la ştiinţele exacte (Ed. Lumina).

       

1986, martie

Este destituit din postul de director al ICSP – Chişinău, ca element cu aspiraţii disidente şi pro-române, este acţionat în judecată, imputându-i-se un delict de ordin economic: un imaginar prejudiciu  adus statului sovietic (Особо опасный преступник. Недостача  49 тысяч  рублей).

Trimis în şomaj, este scos din munca de cercetare, din activitatea ştiinţifică şi din viaţa publică, timp de un an de zile. Graţie intervenţiilor repetate, insistente ale unor savanţi cu renume, matematicieni din Moscova (inclusiv preşedintele Academiei de Ştiinţe a URSS, acad. A. Aleksandrov), precum şi atitudinii abordate de posturile de radio Vocea Americii şi Europa liberă, care au promovat o campanie de apărare a savantului, revine la  normalitate.

1987, februarie - august 1990

Revine la Universitatea de Stat din Moldova, ca profesor la Facultatea de matematică şi cibernetică. Ţine cursurile normative: Fundamentele geometriei, Algebra  Superioară, Topologia combinatorică, Teoria numerelor,  Teoria  grafurilor ş.a.

Este invitat, cu prelegeri,  la universităţile din Berlin, Dresda, Ilmenau,  Halle, Chemnitz, Bucureşti, Cluj-Napoca, Budapesta, Bratislava, Mensk etc.    

Numit conducător ştiinţific al Laboratorului de cercetări ştiinţifice Optimizare  discretă, a fondat o nouă direcţie fundamentală de investigaţii prin elaborarea unei teorii a topologiei relaţiilor n-are.

1988-1989  

Contribuie la elaborarea noului statut al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

1988  

Ca Om al Cetăţii (Anatol Ciobanu), se situează printre fruntaşii mişcării de renaştere şi eliberare naţională din Republica Moldova.

Este membru al Comitetului de iniţiativă pentru formarea Mişcării Democratice.

1989  

Membru al comitetului de iniţiativă pentru crearea Frontului Popular din Moldova.

Autor al Programului preelectoral al FPM în campania din anii  ΄90.

in iniţiativa sa, fiind vicepreşedinte al FPM, se organizează la Chişinău (21-23 decembrie) un memorabil miting, precum şi alte manifestări, de solidaritate cu participanţii la revolta anticomunistă din România.

Publică în revista Moldova eseul Litere cu dor de casă, în care afirmă necesitatea grafiei latine pentru draga noastră limbă cu  necăjita-i soartă...

                     

1990-1994

Fiind adept şi promotor al reformelor, este ales deputat, din partea FPM, în primul Parlament democratic de la Chişinău, care a adoptat legi şi hotărâri  istorice  pentru destinul românilor din stânga Prutului (limba de stat,  revenirea la alfabetul latin, adoptarea însemnelor de stat: Tricolorul, Stema de Stat, Imnul Naţional Deşteaptă-te,  române, revenirea la ora locală, privatizarea întreprinderilor, împroprietărirea ţăranilor etc.)

„ Fiinf colegi în Parlamentul ales în 1990, pot afirma cu  certitudine că dl Soltan, pe întreaga

 perioadă de existenţă a acestuia, a avut o poziţie de înaltă  poziţie civică, o perspicacitate aleasă. Chiar

la prima şedinţă Domnia  Sa impresionă  întregul corp de deputaţi pentru atenţionarea asupra confuziei

ce rezulta din Constituţia de pe atunci cu privire la validarea deputaţilor. A fost unicul deputat care a

avut curajul, în cunoscuta stare de euforie, să-şi expună îndoielile faţă de proiectul

Programului de activitate a noului Guvern, propunând o viziune proprie asupra

momentelor de importanţă vitală: deetatizarea urgentată şi echitabilă, precum şi

protejarea eficientă a pieţii interne, chestiuni care mai târziu confirmă profunda prevedere

a distinsului academician. Apoi, din primele zile de preşedinţie la Comisia pentru Ştiinţă

şi Învîţământ Domnia Sa semnează o importantă decizie – oficializarea pe teritoriul

republicii a glotonimului „limba română”. Pe parcursul a patru ani, în mod fundamental,

finisează proiectul de „Lege a învăţământului”, care, din considerente de sincronizare cu

cel ce se proiecta la Bucureşti, n-a fost adoptat. Însă şi în lipsa acestei legi, dl Soltan îşi

face misiunea de reformator. Dumnealui este  unul din iniţiatorii trimiterii la  studii peste

hotare, mai ales în România, a mii şi mii de tineri din Republica Moldova (inclusiv

Transnistria), Bucovina de Nord şi Sudul  Basarabiei. La iniţiativa Domniei Sale se

Legiferează studiile private, se constituie Comisia Superioară de Atestare, Comisia

Naţională UNESCO, Academia de Studii Economice, noi secţii (medicină, agronomie şi

tehnică) în cadrul  Academiei de Ştiinţe şi multe altele. În 1993 semnează renumita

Declaraţie contra aderării Republicii Moldova la CSI. În acelaşi an, când Parlamentul

discuta problema Referendumului cu deviza „Moldova-încotro?”, dl Soltan cu argumente

invincibile demonstrează prejudiciul acestuia. Şi acum îmi sună în memorie: „O

Basarabie  cu Referendumul împlinit îşi poate vedea viitorul ca în oglindă – actuala

soartă a Transnistriei”. Dl Petru Soltan prin ampla Dumisale erudiţie şi cultură generală,

cu aceeaşi ţinută constantă, rămâne deputat al neamului său şi în manifestările sale

extraparlamentare. Luările de atitudine le întâlneşti expuse în mass-media, în discursurile

publice la diferite întruniri, promovând adevărul şi dreptatea, fie în chestiuni social-

economice, fie în politică. Este prezent ani şi ani la rând pe paginile săptămânalului

„Literatura şi arta”, deţinând titlul de laureat al acestuia din urmă şase ani la rând.

Dl academician Petru Soltan e o personalitate complexă şi integră cu o

modestie rar întâlnită. I s-a propus în numeroase rânduri să candideze la cele mai înalte

posturi, însă de fiecare dată refuzul elegant argumentat îi aduceau nu pierdere, ci o mai

mare şi stabilă autoritate. În favoarea acesteia vorbesc şi următoarele detalii. I se dedică

poezii  (Grigore Vieru, Anatol Codru etc). I se consacră portrete în ulei, expuse în repetate

rânduri în muzee şi saloane de artă plastică (autori: Lenuţa Bontea, Glebus Sainciuc ş.a.).

Sunt turnate două filme televizate despre Omul Petru Soltan. De mai multe ori este elogiat

în emisiuni radiofonice şi în presa periodică.

Încheiem cu maxima – domnul Petru Soltan este un pilon al redeşteptării naţionale în Republica Moldova.

Să nu se fi manifestat pri altceva nimic, decât prin marea operă de trimitere la studii ăn România şi...

asta ar fi de ajuns pentru a-l defini pe dl Petru Soltan cu maxima indicată”.   (Nicolae Dabija, 22 oct. 2000).

Este propus, pentru a doua oară, ca să fie ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, acum, la iniţiativa  conducerii FPM şi Comitetului republican de Opinii Publice. (Pentru a treia oară va fi propus  la sfârşitul anilor ’90, propunerea fiind lansată de către acad. Mihai Cimpoi, în cadrul  Blocului parlamentar Alianţa pentru democraţie şi reforme).

Membru al Prezidiului Parlamentului.

Preşedinte al Comisiei Parlamentare pentru Ştiinţă şi Învăţământ.

A elaborat şi a semnat primul act normativ al Comisiei Parlamentare pentru Ştiinţă şi Învăţământ privind utilizarea de iure a glotonimului Limba Română pe teritoriul Republicii Moldova, act care nu este încă abrogat.

Iniţiator al retranslării pe teritoriul Republicii Moldova a canalului TVR1.                   

Optează pentru extinderea schimbului de valori spirituale pe linia Bucureşti-Chişinău, pentru integrarea investigaţiilor ştiinţifice din România şi Republica Moldova.

Este promotorul, animatorul şi unul din organizatorii de frunte al importantului proces de încadrare a tinerilor basarabeni şi transnistreni la instituţiile de învăţământ din România. Prin implicarea sa, Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care se  oferea să acorde anual 2 mii de burse românilor din stânga Prutului.

Susţine întemeierea şi legalizarea primelor instituţii de educaţie particulară privată în Republica Moldova: Liceul Prometeu, şi Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM).

În cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, propune formarea a trei secţii noi: medicină, agronomie, tehnică.

Deţine funcţia de profesor la Facultatea de matematică şi cibernetică a USM, prin cumul (½ normă).Ţine prelegeri studenţilor şi masteranzilor.                  

Este conducător al Seminarului Ştiinţific Structuri discrete şi informatică.

Participă la discutarea şi susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat  în domeniu.         

1990  

Iniţiază organizarea Comisiei Superioare de Atestare din Republica Moldova, prima de acest fel în spaţiul exsovietic, a Comisiei Naţionale  UNESCO şi a Fundaţiei Soros-Moldova.

E unul dintre iniţiatorii   fondării la Chişinău a unei instituţii de învăţământ                     economic superior – Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM).

Participă la Simpozionul Internaţional de la Bucureşti.

La Moscova i se acordă medalia Acad. S. I. Vavilov. 

1992-2000

Membru al Consiliului Ştiinţific Fundaţia Universitară Marea Neagră, Constanţa.

1992          

Este fondator şi preşedinte al Asociaţiei de Cultură şi Drept Transnistria, care îşi pune drept scop protejarea drepturilor cetăţeneşti şi culturale ale conaţionalilor săi din stânga Nistrului.

Propune evacuarea în dreapta Nistrului a Institutului Pedagogic din Tiraspol şi transformarea în Universitatea Pedagogică de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău. 

Devine membru titular al Academiei de Ştiinţe din Moldova.

Este ales în Biroul Secţiei de Ştiinţe fizice şi matematice al Academiei de

Ştiinţe a Republicii Moldova.

1992, mai

Participă la Seminarul Internaţional de la Cluj-Napoca.

Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, România, „pentru valoroasele rezultate  obţinute pe tărâmul matematicii şi strălucite succese în organizarea  învăţământului.

                   

1993                                               

Participă la Seminarul Internaţional de la Cluj-Napoca.

Semnează renumita Declaraţie  contra aderării Republicii Moldova la CSI.

Contribuie la aducerea din SUA la Chişinău, conform dorinţei testamentare, a bibliotecii personale  a lui Anton Crihan, militant activ pentru reîntregirea Ţării, circa 1000 de volume, în mai multe limbi, ce constituie astăzi Colecţia Anton Crihan de la Biblioteca Naţională.            

Devine Doctor cum laude al Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova (ULIM).

1994-2010

Colaborator şi conducător ştiinţific al laboratorului Optimizare discretă, la Catedra de matematică aplicată  din cadrul USM. Şcoala ştiinţifică de optimizare discretă, fondată de acad. P. Soltan, se ocupă de cercetări fundamentale  din domeniul geometriei, topologiei, problemelor de optimizare discretă  şi elaborării  softului respectiv pentru problemele aplicative.

1994

Participă la Seminarul Internaţional de la Cluj-Napoca.

Este invitat cu prelegeri la Universităţile Tehnice din Germania: Chemnitz, Halle şi Dresda.

I se acordă titlul de  Om Emerit al Republicii Moldova.

Laureat al Premiului anual al săptămânalului Literatura şi arta, acordat Pentru spiritul erudit pus în slujba Adevărului.

1995

Membru al Comitetului Naţional pentru Premiile de Stat.

Laureat al Premiului anual al săptămânalului Literatura şi arta, acordat Pentru perspicacitate şi iubire de semeni.

1996

I se acordă Medalia Meritul Civic a Republicii Moldova.

Este  invitat cu prelegeri la Universitatea Tehnică din Chemnitz, Germania.

Laureat al Premiului  anual al săptămânalului Literatura şi arta, acordat Pentru că ne-a convins că cifrele (ca şi cuvintele) există.

1997           

În limba engleză, la Editura Transnaţională SPRINGER, în  colaborare cu renumiţii matematicieni Vladimir Boltyanski şi Horst Martini, publică lucrarea Excursion in to Combinatorial  Geometry.         

Participă la Seminarul Internaţional de la Cluj-Napoca.

Laureat al Premiului anual al săptămânalului Literatura şi arta, acordat Pentru generozitatea verbului sobru.                             

Exursion into Geometry Combinatorial, Ed. Springer.

1998

Preşedinte al Consiliului Ştiinţific specializat pentru decernarea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat la specialitatea Cibernetica matematică şi cercetări operaţionale.                          

Participă la Forumul Internaţional Pentru o cultură a păcii şi un dialog al civilizaţiilor, organizat la Chişinău.

Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Republica Moldova, formată la iniţiativa lui P. Soltan, conform propriului concept.

Laureat al Premiului  anual al săptămânalului Literatura şi arta, acordat Pentru publicistică.                    

1999

Participă la Seminarul Internaţional de la Marsilia, Franţa.

Laureat al Premiului anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat „Pentru că împacă ştiinţa cu viaţa de zi de zi”.

2000

Publică culegerea Prelegeri selectate din teoria grafurilor (Imprimeria USM).

Participă la Seminarul Internaţional de la Cluj-Napoca şi la Conferinţa Internaţională de la Braşov, organizată de Universitatea Transilvania.

Devine Doctor Honoris Causa al Universităţii Pedagogice de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău.              

Preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii Naţionale (2000- până în prezent).

Laureat al Premiului anual al  săptămânalului Literatura şi arta, acordat Pentru modernitatea gândirii matematice.

Este decorat cu Medalia Mihai Eminescu.

2001-2005

Participă cu intervenţii detaliate la Radio-Televiziunea Publică şi Radio

Basarabia, în cadrul mai multor emisiuni, în special Agora şi Transnistria.

2001, 15-16 august

Participă la al doilea Congres Internaţional de  Dacologie „Burebista 2001”, desfăşurat la Bucureşti.

Este decorat cu Medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de  Ştiinţe din Republica Moldova.

Este invitat cu prelegeri la Iaşi.

Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi îi acordă titlul de „Profesor  Onorific”.       

Publică volumul publicistic de sinteză La porţile Babilonului (Ed. ARC).

Laureat al Premiului  anual al săptămânalului „Literatura şi arta” , acordat

„Pentru că se mulţumeşte să fie Om”.                 

Medalia Dimitrie Cantemir a Academiei de Ştiinţe din R. Moldova.

Membru al Fundaţiei Petre Andrei din Iaşi.

Profesor onorific al Universităţii Economice Petre Andrei din Iaşi.

Preşedinte al Colegiului de redacţie al Calendarului Naţional din Republica Moldova (2001- până în prezent).

Participant la Seminarul Internaţional de la Cluj-Napoca.

Membru al Comitetului pentru decernarea Premiului Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii.

2003

Devine „Membru de Onoare” al Academiei Române, Secţia Ştiinţe Matematice, la propunerea Filialei din Iaşi.

Participant la Seminarul Internaţional de la Cluj-Napoca.

Apare un volum de proze intitulat „Ieterele”, editat sub egida Societăţii  Bibliofililor din Moldova „Paul Mihail”.                                    

Este ales membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.                                     

Devine membru al Asociaţiei „Pentru demnitatea umană” din Republica             Moldova.     

De sărbătoarea limbii  române, i se acordă Diploma „Pentru contribuţie  valoroasă la promovarea Limbii  Române, pentru sprijin consecvent acordat  Casei Limbii Române”.           

Laureat al Premiului anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat „Pentru modelul de savant cetăţean care este”.                

2004

I se decernează Premiul Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii (diploma de Laureat Nr.1), pentru ciclul de lucrări „Structuri matematice moderne şi  aplicaţiile acestora”.   

Laureat al Premiului anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat  „Pentru că împrieteneşte cifrele şi cuvintele”.    

2005

Membru al Comisiei Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare  Tehnologică CSŞDT) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru decernarea premiilor. Laureat al Premiului anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat   „Pentru Ştiinţă”.

Devine membru al Mişcării Forului Democrat al Românilor din Moldova, fiind ales şi în grupul de iniţiativă (membru în Consiliul Director).                

2006

La Editura Ştiinţa apare volumul de eseuri şi articole de  atitudine  Între Scylla şi Charybda, pentru care, în cadrul Salonului Internaţional de Carte şi Presă, Ediţia a XV-a, i se oferă Premiul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.

Semnează şi un alt volum intitulat Transnistria, lacrima mea”, apărut  la Departamentul  Editorial-Poligrafic al ASEM.                

 „În semn de înaltă apreciere a realizărilor dlui Petru Soltan, Departamentul     Editorial-Poligrafic al Academiei de Studii Economice din Moldova, a editat de curând cartea „Transnistria, lacrima mea”. Este un important şi generos gest, pentru care savantul exprimă gratitudine acestei instituţii şi rectorului, Grigore Belostecinic.

Chiar titlul lucrării sugerează că autorul este un sentimental, un sensibil, căci doar lor,

sensibililor şi sentimentalilor le stă în fire să nu se ruşineze a lăcrima pentru un răsărit de soare, cântul unei priveghetori sau cînd işi îneacă sărutul în apa izvorului. Titlul poetic al cărţii este pentru noi, dar şi pentru autor o provocare. Întrebându-l ce semnifică pentru Domnia sa Transnistria, fiind constienţi că este cea mai banală întrebare din câte i-au fost adresate, descoperim că şi banalitatea dă fiori, făcând omul să tresară, să caute cu priviri înfrigurate şi nerăbdătoare în jurul său ceva, iar mâinile, cu un vag tremur, dau semn că voiesc să pipaie pentru a se convinge de existenţa acestui „ceva”. Această banală întrebare loveste în inima autorului, sugrumându-i vocea, întretăindu-i respiraţia. Pentru autor, Transnistria este începutul începutului sau tot ce avem mai sfânt. De acolo vine, acolo-i sunt părinţii. Transnistria mai inseamnă dor şi chemare, durere şi reînviere.

Transnistria, Patria dlui Soltan, dar şi a multora, este şi durerea noastră comună, înseamnă o „lacrimă”, care doare, frige, îndeamnă. Petru Soltan o vede, o simte, dar n-o sterge. De această „lacrimă” dânsul nu se mai desparte şi oriunde s-ar afla, işi vede prin ea baştina.

În această lacrimă, se întâlnesc toate dorurile transnistrene: Eugen Doga, Vladimir Besleagă, Anatol Codru, Tudor Tabunşcic si multi altii.

Lucrarea, cu siguranţă, va altoi tinerei generaţii dragostea fată de limbă, istorie, cultură, va contribui la educarea tinerilor în spirit patriotic, al dragostei fata de plaiul natal şi respectului faţă de cei care au luptat pentru independenţa şi integritatea ţării” ( Ion Leu).

Ambele volume editate sunt considerate „adevărate mărturisiri de credinţă”.

Cu ocazia aniversării de 75 de ani, i se acordă Medalia de Argint a   Academiei de  Ştiinţe  a Republicii Moldova.       

Societatea „Dacia – Rivival  INTERNATIONAL” din New York, cea mai cunoscută asociaţie de largă audienţă dedicată studiului istoriei vechi a României,  îi acordă medalia „Alexandru Macedonschi”.  

I se decernează Diploma de Fidelitate a Societăţii de Matematică a Republicii

Moldova şi a Consiliului Olimpic de Matematică „Pentru contribuţii deosebite la organizarea mişcării matematice olimpice şi promovarea tinerilor matematicieni din Republica Moldova”.

„Pentru merite deosebite în pregătirea şi atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de calificare înaltă”, i se acordă Diploma Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

„Pentru muncă îndelungată şi rodnică în domeniul  Învăţământului universitar, activitate ştiinţifico-pedagogică prodigioasă,  aport considerabil la pregătirea specialiştilor de înaltă calificare pentru economia naţională”, i se decernează Diploma Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova.  

Laureat al Premiului  anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat „Pentru  Ştiinţă”.

2008                  

Laureat al Premiului  anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat „Pentru  Ştiinţă”.

2009

Laureat al Premiului  anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat „Pentru  Publicistică”.

2010

Şef de laborator Modelarea matematică şi optimizare.

Laureat al Premiului  anual al săptămânalului „Literatura şi arta”, acordat „Pentru  Publicistică”.

Ordinul Republicii, decoraţie supremă.

2011

Laureat al Premiului GALEX, pentru că este “Cel mai bun savant contribuitor la dezvoltarea şi promovarea imaginii Bibliotecii Naţionale”.